În acel an sângeros de ani de zile, uneori mă târâsem dintr-un pat de spital. Mi-am dat cu lopata resturile și cioburile și mi-am reconstruit scheletul. Și mă fur de la asistente sensibile, mirosind cu nările o voință ascuțită, Am fugit la nepoata mea de doi ani, Ole, acolo, mirosind a spațiu pentru viață. Eu și Olya am mers în parcul de copii, ne-am așezat în leagănul nostru preferat, Am redus la tăcere sucul, înghețata de molid, holbându-ne la

Lista lui Schindler are acest episod: prizoniera morții joacă nocturna lui Chopin la aniversarea zilei de naștere a comandantului, iar cea supusă de arta unui pianist este de acord să-i salveze viața. Acest episod se bazează pe evenimente reale: prizoniera, care își datora viața nocturnului lui Chopin, a fost celebra pianistă evreiască Natalia Karp. În timpul războiului, ea și sora ei au fost în ghetoul tarnuvian. Evadarea părea să fie singura

Îmi doresc să iubesc fără măsură, dând la o parte perdeaua singurătăţii care cade grea şi prăfuită peste existenţa mea solitară. Planeta iubirii caută soarele în jurul căruia să graviteze. Visele universului meu sentimental sunt agitate. Decid să mă arunc în gol, convinsă că sentimentul unic al iubirii mă va ajuta să înving spaţiul. Visez frumos, repet cuvintele: iubesc, iubire, dragoste, convinsă că aceste sentimente îmi pot schimba viaţa.

Îl plăceam, deși nu era deloc genul meu. Îl plăceam, deși nu aveam nimic în comun cu el. Îl plăceam pentru modul în care își punea laptele în cafea, deși mie nu îmi plăcea deloc cafeaua cu lapte. Îl plăceam pentru modul în care fuma țigări tari, deși mie îmi plăceau doar cele mentolate. Îl plăceam pentru modul lent în care mergea, deși eu mereu mă grăbeam. Îl plăceam pentru modul hulpav în care mă săruta, ca și cum și-ar fi luat oxigenul de pe

Am lăsat zilele să treacă. Am crezut că o să se schimbe ceva, că o să mă schimb eu, că… o să îmi treacă. Am crezut că oricum totul se va termina la un moment dat și ne vom continua viețile cum am făcut-o și până acum, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Dar viața are un simț al umorului aproape diabolic, iar eu sunt îndrăgostită de alt bărbat. Dacă aș putea să îl uit, aș face-o. Dacă aș putea să mă trezesc dimineața fără să mă gândesc la el,

Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, pune-mi blues în sufrageria ta, vin în pahar și invită-mă la dans cât sunt încă trează și îmi e rușine. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, să fie vin moldovenesc. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine, spune-mi că mă iubești înainte să îmi desfaci fermoarul rochiei. Dacă vrei să mă îndrăgostesc de tine adu-mi ciocolată caldă când citesc în zilele ploioase și limonadă când dogorește soarele. Dacă vrei să

Aș fi venit. Aș fi fost în stare. Aș fi sacrificat multe lucruri, aș fi luptat, aș fi făcut orice ca să vin. Și aș fi venit. Mi-aș fi aruncat câteva haine într-un rucsac și aș fi luat primul tren spre tine. Nu îmi trebuia ocazie, nu îmi trebuia permisiune, nu îmi trebuiau bani. Aș fi venit chiar dacă nu aveam nimic din toate astea. Aș fi venit chiar dacă aș fi distrus tot ce aș fi lăsat în urmă. Aș fi venit pentru că voiam să te cunosc, aș fi

“Iubirea nu este un târg”, spunea Rebreanu, “te iubesc pentru că mă iubeşti. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc.” Sunt multe feluri de a iubi. Iubeşti din inimă, iubeşti din recunoştiinţă, iubeşti din datorie, iubeşti din respect, iubeşti din obligaţie, dar ce iubire este aceea? Nimeni nu îşi alege pe cine iubeşte şi nici cu ce intensitate. De fapt, ideea asta de “Pe X îl iubesc mai mult” e o prostie. E mai degrabă o

Multă lume crede că sunetul valurilor care se aude în scoici are legătură cu originea lor marină. Nu este deloc adevărat, scrie Science Focus. Toată lumea a încercat să vadă cum se aude sunetul mării din interiorul unei scoici. De ce se întâmplă acest fenomen? Explicația este simplă: scoica spiralată este o cutie de rezonanță: prin micșorarea spațiului în care se deplasează sunetul, anumite frecvențe vor fi amplificate. Pentru că sunetele nu

Și ce ar trebui să zic? Că sunt fericită pentru tine? Că mă bucur? Că îți urez tot binele din lume? Doamne, ce ipocrită aș fi! Îmi spun toți că ar trebui să las totul în urmă și să iert. Îmi spun că trebuie să admit că a fost și vina mea pentru că niciodată nu e doar vina unuia. Îmi spun să îmi văd de viața mea pentru că e oricum prea târziu. E prea târziu pentru multe, e drept. Aș fi vrut să spun că te-am lăsat să pleci. Aș fi vrut să spun că

Sunt oameni care nu știu să își trăiască viața singuri. Cunosc oameni care nu au fost niciodată singuri, ci au sărit dintr-o relație în cealaltă pentru că nu au știut cine sunt fără un partener lângă ei. Cunosc oameni care nu știu să fie fericiți în afara unei relații. Cunosc oameni care au avut mereu nevoie de cineva în viața lor ca să se regăsească în propria existență. Sunt femei care nu își cunosc identitatea fără numele de familie al unui

1. Nu știu drumul spre succes. Dar știu că drumul spre eșec este dorința fiecăruia de a-i plăcea. 2. Nu există logică masculină sau feminină, există capacitatea sau incapacitatea de a gândi corect. 3. Vrei să-ți cunoști principalul dușman? Uită-te în oglindă. Ocupă-te de el - restul vor fugi. 4. E frumos să comunici cu prietenii, și cu dușmanii - folositori. 5. Există singurul motiv întemeiat pentru despărțirea relațiilor și renunțarea la muncă