Roadele postului de miercuri şi vineri
„Eu mă numesc Miercuri, iar eu Vineri, i-au răspuns îngerii. Am venit aici, cu poruncă de la Domnul, să ajutăm acest suflet, pentru că toată viaţa lui a postit miercurea şi vinerea, ca să amintească de Patimile Domnului.” Călugărul Ilie Galaction, de la Mănăstirea Sihăstria din România, începând cu anul 1918, ţinea cu sfinţenie postul. Dacă nu termina canonul călugăresc, nu mânca nimic. Miercurea şi vinerea postea până seara, la ceasul când


Draga Petru Alexandru...  Rămâi cu bine! Adio!
Draga Petru Alexandru, Am decis să îți scriu ultima scrisoare la care m-am gândit de nenumerate ori cum aș putea să mă asigur că o citești. Aș vrea să știi că această scrisoare reprezintă pe lângă eliberarea mea din ghearele suferinței și ceea ce reprezintă începutul vindecării rănilor mele. Azi mă simt pregătită să desprind bandajul de pe rănile sufletului meu și să le îngădui să se vindece. Am să încep prin a-ți spune că te iubesc pentru că


Acum... iartă-mă că te-am iubit! Dar tu ?
Te-am cunoscut într-o zi de toamnă. Mi-aduc aminte și acum că te-am perceput ca fiind mult prea imperfect pentru mine. Dar ce so vezi, când vrei câteodată să te folosești de oameni, viața te ia la palme. Cam așa a fost și în cazul meu. Când credeam că nu am nimic de pierdut, am ajuns să pierd totul. Ziceai tu mereu că nu prea pricepi cum de am ajuns așa îndrăgostită. Pe vremea aia, nici eu nu aș fi înțeles. Acum știu însă că în inimile mici se


Iartă-mă că te-am iubit,
Iartă-mă că te-am iubit,
Iartă-mă că te-am iubit,
03.11.2021 Amintiri, Istorioare 0
Să iubești înseamnă că Dumnezeu sau cineva din univers a decis să îți tatueze mintea și inima, gândurile și suflările cu chipul unui alt om în diverse ipostaze. E un tatuaj permanent ce în ciuda tatuajelor exterioare, nu doare la imprimare, ci începe să doară cu timpul, când tu sau cineva din jurul tău încearcă să îl scoată de acolo, fără voia lui. Așa că, dacă ai iubit, păstrează în sufletul tău acei oameni, însă nu le permite să fie mai mult


Știința, fără religie, poate provoca o catastrofă mondială
Rectorul Universitatii Naționale de Cercetare Nucleară (MIFI) din Moscova, Rusia, consideră că este important ca elevii săi să se familiarizeze cu Învățătura de Credință. Știința, fără religie, poate duce la o catastrofă mondială, considera acesta. „Nu este niciun secret faptul că știința si-a croit drumul, prin proclamarea prioritatii cunoștințelor sale in raport cu spiritualitatea (in epoca Reformei) și prin inevitabila sa zeificare (a


„Să nu te mai închini de acum icoanei ce o ai în chilia ta; scoate-o pe dânsa afară din chilie și eu, de acum, nu te voi mai supăra”
Un monah oarecare se liniștea în muntele Eleonului. El avea o icoană preafrumoasă a Născătoarei de Dumnezeu în chilia lui, la care avea multă evlavie. Și i se ruga în fiecare zi, cerând ca să-l izbăvească de dracul curviei. El avea atâta război de la această patimă, că nu-l lăsa nici ziua, nici noaptea și îl avea atât de biruit, încât se primejduia să cadă și în faptă. Îndată ce se aprindea în inima lui văpaia aceea vătămătoare de suflet, a


POVESTE DE APRINS IUBIREA – Episodul 1
POVESTE DE APRINS IUBIREA – Episodul 1 — Nu știu cum să trăiesc fără ea… nu reușesc să mi-o scot din mine. Irina îl privește în tăcere, ascultându-i durerea care strigă disperată dincolo de cuvintele alese cu grijă. Îl înțelege mai bine decât crede el, dar nu are cum să-i curme suferința. Tot ce trăiește acum are rost în viața lui și, într-o zi, poate mult mai curând decât și-ar putea imagina, va înțelege de ce momentele de acest fel sunt punct


POVESTE DE APRINS IUBIREA – Episodul 2
Grăbit, deschide ușa de la intrarea în bloc, cu o mână trăgând după el ultimul sac, îndesat cu lucrurile lui. Îl scutură de zăpada pufoasă și rece, zâmbind bucuros: sărbătorile de iarnă îl vor găsi în casă nouă și, cine știe, poate și într-o viață nouă, de acum încolo. Fără vreun motiv anume, se simte încrezător în tot ceea ce va urma. Supraviețuise momentului trist de acum câteva luni, neașteptat pentru cât de traumatizant a resimțit totul


Dor de tine
Dor de tine
Dor de tine
18.08.2021 --- 0
Nu...n-am să dau vina pe tine...singură în noapte îmi şterg şi lacrima şi ale nimănui suspine...e vina mea că am crezut în fericire...în şoapte trecătoare ca timpul ...de iubire...am presărat pe ele amăgitoare vise...şi am cules dureri pustii căzute în abise...în inima mea frântă de jar mocnit cuprinse... Nu...n-am să dau vina pe tine...că toate clipele s-au scurs prea repede în clepsidră prin timpul care vine....e vina mea că am sperat că şi o


Latinismul zilei și oltenii...
Perfectul (simplu) era cea mai banală și mai frecventă formă de exprimare a trecutului în latină. Formele au rămas în română remarcabil de bine conservate. Astfel de la “ego possum” (eu pot), perfectul e: “ego potui” = eu putui. Tu potuisti = tu putuși etc. Odată priceput algoritmul, e aproape mecanic: ego pono = eu pun și, previzibil: ego posui = eu pusei. torqueo = torc, deci perfectul va fi: ego torsi = eu torsei Așa putem reconstitui chiar


În acel an sângeros ...
În acel an sângeros ...
În acel an sângeros ...
08.08.2021 --- 0
În acel an sângeros de ani de zile, uneori mă târâsem dintr-un pat de spital. Mi-am dat cu lopata resturile și cioburile și mi-am reconstruit scheletul. Și mă fur de la asistente sensibile, mirosind cu nările o voință ascuțită, Am fugit la nepoata mea de doi ani, Ole, acolo, mirosind a spațiu pentru viață. Eu și Olya am mers în parcul de copii, ne-am așezat în leagănul nostru preferat, Am redus la tăcere sucul, înghețata de molid, holbându-ne la