De-ar fi să fie într-o zi
Filosofăm
Favorite
🌙 De-ar fi să fie într-o zi ![]()
De-ar fi să fie într-o zi
Să tot tune, să adune
Nori de toamnă.
Cu stropi mărunți și deși de ploaie
Să tot spele, să tot șteargă,
Să tot fulgere, să alunge
Gândurile de-un dor nebun,
Lăsat pictat, neîmpăcat,
Într-un oraș uitat.
Un foc aprins și stins
De mii de ori pe-același loc —
Trist, dar adevărat.
Fă împăcare cu trecutul,
Ca să te împaci cu tine.
Lasă tăcerea să respire,
Și timpul să te mângâie ușor —
Căci numai după ploaie
Se vede cerul mai curat,
Iar liniștea se naște
Din focul ce-a uitat să doară.
Comentarii (0)
Te-am cunoscut într-o zi de toamnă. Mi-aduc aminte și acum că te-am perceput ca fiind mult prea imperfect pentru mine. Dar ce so vezi, când vrei câteodată să te
Grăbit, deschide ușa de la intrarea în bloc, cu o mână trăgând după el ultimul sac, îndesat cu lucrurile lui. Îl scutură de zăpada pufoasă și rece, zâmbind bucuros:
“Când plecam unul de lângă celălalt nu ni se părea că ne despărțim, ci că mergeam să ne așteptăm altundeva.” Cesare Pavese La început ne aveam doar unul pe celălalt.
Poate ai aflat pînă acum că nu mai sînt. Înainte de a pleca în necunoscut voiam să-ţi vorbesc, să-mi deschid pentru ultima dată inima înaintea ta, dar mi-a fost greu,
